politica !!

Da, stiu, comentam mai devreme (acum un post sau asa) ca la noi toti fac politica.
Ma uitam acum sa vad cine mai candideaza si am ramas socata. M-am obisnuit cu mascaricii astia care apar peste tot, m-am saturat de fetele lor prin tot orasul si de flayere-le pe care calc cu cea mai mare satisfactie. Dar totusi, de ce candideaza un tigan pentru presedentie? Cum sa aibe voie sa candideze?? E tigan, nu roman. DE CE??
Din ce-am vazut asta sustine activitatile tiganilor, nu pe ale noastre. Ma oftica! Vreau sa arda casa poporului cu imbecilii din ea si sa avem o tara condusa in mod normal. Ah, si cotroceni-ul poa' sa arda, oricum arata a cimitir de afara.

Sa votam verde ! ! !

save me from myself

daca nu se intampla ceva (preferabil bun) cat mai repede voi claca.
pentru mine e un pas enorm sa recunosc ca nu mai fac fata, ca sunt daramata si am nevoie de ajutor.
tocmai am admis sa sunt vulnerabila si incapabila de a ma descurca eu cu mine.


am nevoie de terapie.

politica ?!

Mentionez inca de pe acum ca am draci, sunt prost dispusa, imi este rau si nu imi pot controla prea bine emotiile/ideile/gandurile.
Asadar, de ce puii mei fac toti oamenii politica?? De unde si pana unde?
Eh, am intrat azi (dupa mult timp) pe site-ul vesitului Chirila (pe care candva il adoram) care printre multe cugetari adanci a postat si niste filmulete de la ultimele concerte. N-am avut chef sa ii citesc mult prea inteligentele postari asa ca mi-am aruncat timp de cateva secunde o privire asupra clip-urilor. Dar vai, "care este mesajul vostru (aka al publicului) pt parlamentarii X, Y, Z? Aveti 30 secunde", intreba Tudor Chirila. "Buhuuuu!!!"
Frate, de ce?? De ce sa intrebi asa ceva intr-un concert? Rolul tau pe secena nu este sa canti? Da, melodiile tale au un mesaj, tu vrei sa transmiti oamenilor ceva, am priceput, dar de ce iti depasesti atributiile? Cu ce drept incerci sa educi sau sa insufli o anumita parere?
In fine, dupa buhuu ala am inchis clip-ul, nu stiu ce a urmat. Cert e ca mi s-a parut de cacat gestul. Hai sa judecam, sa aruncam cu pietre ca asta stim mai bine.

Si inca ceva, un sfat de viata primit de la un profesor: NU exista deontologie, in viata asta indiferent de calificarea ta fara prieteni si relatii nu rezolvi nimic, in principiu nu conteaza decat relatiile, regulile sunt facute pt a fi incalcate, TU esti cel mai desptept, iar restul prosti.
Asta da lectie de urmat. Ru-si-ne!

amr

Frica se zbate disperata in mine. M-am saturat, vreau sa ii deschid usa si sa o las afara. Sper sa scap cumva de ea, o solutie am gasit.
Nu stiu de ce incep sa cred din ce in ce mai mult in conceptul ala de autopedepsire. Parca devin masochista. Am senzatia ca daca imi fac rau voi merita apoi binele sau nu asa ma protejez sa nu patesc nimic nasol.
M-am hotarat, imi fac in curand analizele si ma duc.
In general scapi de frica atunci cand o infrunti, cand o asezi in fata ta. Pasul cel mai greu imi pare tocmai confruntarea, daca trec de pragul asta pe jumatate am reusit.

Mi-e frica!!

you can't play on broken strings.

Mi s-a amintit unde eram acum fix un an, cred si la aceasi ora ca acum.
Si da, a trecut un an.
E atat de frumos ca acum chiar ma pot duce in locurile in care am fost si acum un an, ca inca mai pastrez legatura cu unii dintre oamenii cunoscuti atunci. E dragut ca am si eu ocazia sa imi creez un trecut si sa mi-l pot aminti.
Multi incearca sa fuga de trecut, eu imi doresc doar sa am unul din care sa imi pot aminti cat mai mult (in principiu lucrurile bune).

are we there yet?

Cand e faza finala si mai ales cum o recunosc?
Vreau sa-mi dau seama mai repede cand am ajuns la capat si cand trebuie sa clac iar peste linia de start.
Desi stiu ca am crescut in ultima vreme, am momente cand ma simt complet neajutorata. Parca ma introc pentru cateva momente exact de unde am plecat.
Inca detest sa sun persoane necunoacute si sa vorbesc cu ele la telefon, inca ma panichez cand vad caini si ma sperie la culme ideea de cancer. In continuare imi place firea pisicilor mai mult decat cea a cainilor.
Ascult melodii vechi si dragute, imi fac unghiile negre, ma pocneste tristetea subit, ma sperie depresiile mele si sar cu placere sa ajut pe altcineva.
Imi e frica de maine si dor de ieri. Mi-e atat de dor de parul meu blond, cu suvite roz si varfuri negre, de bratarile multe, colotrate, de ochii sclipitori cu care zburdam prin lume si de proctectia de care beneficiam.

Mergand catre un viitor.

au trecut ani si viata s-a schimbat

am fost la tara. cat de mult au putut locurile alea sa imbatraneasca. fierbinti-ul de alta data acum pare aproape inghetat. parca se lasase o liniste din aia morbida, stilul bacovia. acolo mi s-a facut rapid dor de bucuresti, de forfota si agitatie.
candva, nu de foarte mult timp, era frumos acolo. multi copii, veselie, voci, strigate, oameni pe la porti, curti ingrijite, animale..
nimic. doar liniste de aproape te doare.
nu-mi place batranetea. nu-mi plac locurile care datorita timpului s-au stricat si si-au pierdut farmecul.